luni, 19 octombrie 2009

Human nature

I keep asking myself… if we live in such an imperfect word, why are we trying to be perfect? Why don`t we try to impose ourselves by whom we really are, and not by using pretty masks to cover our imperfections? Yea, I`m using a mask sometimes, and I`m not proud of this… And the most horrible is that we pretend people to see under the mask, but we don`t take it off!

Iar ceva mai vechi

Dependenta… dupa cat timp un drog ne devine necesar? Cat timp putem rezista fara? Si expresia “nu pot renunta la tine, esti ca un drog” cat adevar contine, cata iubire si cata renuntare? E ca si cum “raul” devine necesar, devine sursa de viata si de moarte… Dar cand “raul” nu este “rau”, ci un mod de continuare prin aceleasi metode, in acelasi ritm, de ce renuntam la bine in favoarea raului? Esti in sevraj si ai nevoie de drog… ca un foc ce arde si nu se stinge pana ce nu cad picaturile de ploaie, pana nu`i vezi chipul… si atunci, ca un adevarat “addict” comiti “crime si jafuri” pentru a`ti putea procura picatura vie de speranta… Ce facem cand spunem sau cerem prea multe in euforia unui gand, in nevoia continua de a fi in legatura cu cel care te ridica sau t coboara cu un simplu cuvant, cu o simpla privire… Cand il caut, nu`l am; cand nu`l caut, il gasesc. Si sunt aici… mereu aici… si astept… pana ma satur sa astept si rabufnesc… emotii amestecate, ganduri nerostite, tanjind dupa acea mostra de iubire care intarzie sa apara… Si cand apare, in loc sa ma bucur de moment, imi arunc propriile`mi frici asupra lui… si imi irosesc clipa efemera… apoi raman asa cum am inceput… trista, goala, pustie, in asteptarea urmatorului moment…

Guys and shoes:)



I think guys are like a pair of shoes... u always regret when u pick the wrong ones... but as nothing stays still, u buy another one and throw away the old one... but isn`t one pair that remains ur favourite? u use it for a while, u throw it back in the closet and after some time, when u wore different shoes, u want the old and still in-fashion shoes...it`s heels are rusted and ur feets are hurting when u put it back on, but u missed it sooo much...

What about guys?! u meet one, fall in love with him and destiny ( or I don`t know what, cauze I don`t belive in destiny ) do u apart... u meet anothers and u like`em, but are u willing to go back to the special one? maybe ur heart is still broken, maybe ur feets still hurts, but MAYBE this old pair of shoes( I mean that guy ) is the one u wanna "wear" for a lifetime.

Are we ready to give up a world full of shoes for just one? ( because I don`t think someone could were two pairs at once;)) ) Is there a shoe who deserves our entire love and attention? Is there a shoe worthed to leave all our world for it? I don`t know ur opinion, but I would throw away all my shoes for one special that would be there for me, even if it`s raining or is sunshine... and I`ll be proud to were it, even if it`s old:)

Balanta 2008 - scrieri vechi

... Si asa, usor, a venit si anul 2009 in vietile noastre... dar oare ne`am rezolvat problemele pe 2008?! nu mai avem un vis macar ramas in asteptare? eu una am mai multe vise neimplinite, care le`am "transferat" pentru anul acesta, crezand k asa s vor implini sau isi vor pierde rostul...
Inca visez sa am acea persoana speciala langa mine, inca visez sa`mi iau toate examenele( Doamne, fie`Ti mila! ) si tot imi doresc sa iau bonus( aici ar mai fi cineva... ).
Daca stau sa fac bilantul, cate lucruri am pierdut si cate am castigat in 2008? Incep cu castigurile, ca is optimista: un loc d munca, prieteni noi( unii au trecut rpd prin viatza mea, altii au ramas ), incredere in mine, un pisic frumos, multe haine( satisfactia job`ului ), am invatat sa gatesc si sa`mi placa acest lucru( Ralu rullz ), am invatzat sa ma trezesc la 5:45 si sa fiu fres toata ziua( pt bani, ce nu face omu`?! ), dar cel mai important, am invatat( d la altii ) ca un lucru trebuie pretuit cat il ai, nu atunci cand il pierzi...
Am si pierdut in 2008: increderea in oameni, pisicul de care vorbeam mai sus ( inca il astept sa vina acasa ), cateva kilograme( mama zice ca is schiloada), o vara intreaga lucrand, mult timp si bani la shopping( femeile... ) si multe nopti prin cluburi( in cautare d masculi, bineinteles ).
Dar unele lucruri au ramas la fel( si sper sa ramana asa pt totdeauna ): prietenii adevarati, mereu langa mine la nevoie, pofta nebuna d viatza, sprijinul familiei( daca n`ar fi mama si tata... ), inca n`am renuntat la tigari( desi mi`am propus d atatea ori... ) si nu in ultimul rand, eu am ramas la fel!
Ce`mi doresc d la 2009?! cred ca nimic, nu pt ca le`as avea p toate, ci pt ca imi plac surprizele vietii. Traiesc azi, nu traiesc pt totdeauna, iar viitorul va avea grija si de mine, de asta sunt sigura! Increzatoare si dornica d viata, pornesc in noul an cu mana p inima si cu piciorul drept in fata!!! La drum, ca viata nu iarta p nimeni.